Ceea ce se intampla in viata noastra este o oglinda a forului nostru interior. Ceea ce credem noi insine despre noi, despre meritele noastre, despre drepturile noastre, despre valoarea noastra se va oglindi in comportamentele si respectul celor din jurul nostru.
Nu poti “solicita” altui om sa te iubeasca atata timp cat tu nu o faci. Mecanismul este foarte simplu. “Uitand” sa iti iubesti propria persoana sub masca unui fals altruism, inconstient, induci partenerului ideea ca nu meriti sa fii iubit. Optimismul si respectul pentru propria persoana, si propriul corp va impune indubitabil si celor din jurul tau respect si apreciere. Iar lipsa lor aduce fara nici un dubiu si lipsa respectului si aprecierii celor din jur.
Normele si “legile nescrise” ale societatii in care traim aduc deasemenea in comporamentul nostru atitudini “false” in raport cu noi insine si cu persoanele din jurul nostru. Comportamentele de tip “ce ar zice lumea”, oglinda inconstienta a “ce as zice eu”, ne fac sa ne mintim pe noi insine si sa ne tradam propria persoana, atribuindu-ne singuri o lipsa de respect, si introiectand totodata adevaratele noastre trairi. Mintindu-ne, devalorizam si persecutam propria noastra persoana.
In dragostea de tip obsesiv continuam sa iubim imaginea ideatica a constructiei noastre imaginare, si continuam sa demonstram acestei “personane perfecte” ca tindem catre aceasi perfectiune prin simplul fapt ca abandonam propria persoana pentru el, considerand asta ca o iubire suprema. “Femeile care iubesc prea mult” asa cum le numea Robin Norwood, asociaza intr-un mod fals modul lor de a sangera sufleteste cu imaginea eroului sangerand pe campul de lupta, dar caruia ulterior i se vor aduce elogii. Personal, prefer sa folosesc metafora caprioarei rapusa de un animal mai puternic, si prefer sa cred deasemenea ca abandonarea propriei persoane pentru o alta este nu o dovada de iubire ci una de vulnerabilitate, si lipsa de respect fata de sine. De aceea, in capacitatea de a respecta si iubi propria persoana oglindim de fapt capacitatea de a iubi si respecta pe cei din jurul nostru, implicit partenerul de viata. De aceea, in final, imi permit sa reproduc un citat biblic, esential atat in dezvoltarea noastra personala cat si in dezvoltarea relatiei de cuplu: ”Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu